Casa noua in sectorul1, de la Shanti Lake
A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti, un om care s-a decis sa se mute „cu arme si bagaje”, cum se zice, in complexul rezidential Shanti Lake.
Despre ce e vorba? Cuuuum, n-ati aflat incă? E vorba despre apartamente Sector 1.
Va intrebati poate cum am dat de oferta asta, care mi se pare a fi cat se poate de buna sub aspectul raportului dintre calitate (aici includ si suprafata, si finisajele, si locatia) si pret? Pai, simplu, de nevoie. Si, intr-o oarecare masura, si din cauza disperarii si lehamitei.
Ca mai tot omu’, am stat si eu la bloc. Una din acele cutii de chibrituri absolut inestetice construite in « Iepoca di Auur » din beton, cu apartamente identice unele cu altele, care au camere mici in care simti ca te inabusi. E apartamentul in care am copilarit, pe care l-am mostenit de la parinti. E apartamentul in care mi-am adus sotia, pentru ca in urma cu cateva luni m-am casatorit. E apartamentul in care imi ploua in casa (la propriu!) din ce in ce mai des, pentru ca nemaipomenitul meu vecin de deasupra a gasit o modalitate „nemaipomenit de desteapta” (crede el) de a fenta compania de asigurari: lasa robinetele deschise si apoi izbutea sa-i pacaleasca pe aia ca, vezi Doamne, i s-au paradit robinetele sau tevaria. Sau amandoua! E apartamentul in care instalatia electrica m-a lasat balta cand imi era lumea mai draga, pentru ca era veche – si a trebuit sa schimb atat o buna parte din cablurile care treceau prin zid, cat si panoul de sugurante. E apartamentul in care se aude orice prin pereti, inclusiv cand „tacan” la tastatura calculatorului. Iar mosul cel smecher de deasupra are ca hobby batutul in teava caloriferului pentru orice fleac… Pe scurt, e apartamentul de care m-am saturat pana peste cap. Si pe care, pentru ca nu mai puteam supporta, l-am vandut! Ei bine, poate ca n-o sa va vina sa credeti, dar NU l-am vandut in pierdere – e incredibil cat de multi isi inchipuie ca „inainte era mai bine” pentru ca „se construia mai solid”. Ce e drept, un loc de beton cu patru etaje nu are cum sa se aleaga cu o bulina rosie… Dar nici raiul de pe pamant nu e! M-am mutat la socri, care s-au dus la tara, unde au o casa. „Numai pentru cateva luni”, m-au avertizat ei. Prin urmare si asa deci, m-am pus pe cautat. Vroiam neaparat o casa noua, frumos impartita, si, daca se poate, in zona de nord a Bucurestiului, ca sa fiu aproape de padure si de DN1, ca sa nu pierd ore in sir aiurea in trafic cand „evadez” din oras cu destinatia Valea Prahovei. După ce am „stors” internetul de informatii, am hotarat sa-mi cumpar un apartament de trei camere in compplesul rezidential Shanti Lake, situat pe Soseaua Gheorghe Ionescu Sisesti, la jumatatea distantei dintre Soseaua Bucurest-Ploiesti si Soseaua Bucuresti-Targoviste.
In curand, urmeaza petrecerea de inaugurare a noii mele locuinte – la restaurantul „Doi Cocosi”, că tot e aproape!